Decent v-am tot rugat să încetați
Să scrieți aiureli rătăcitoare.
Așa, perfid, să vă tot lăudați
C-aveți talent, sinistră defăimare!
Dar văd că nu doriți să m-ascultați
Și continuați, ridicol, căzătura.
Și între voi vă tot apostrofați,
Și tot vorbesc, până mă doare gura.
Și aroganți și fără de vreun ton
Tot scrieți fără noimă, fără minte
Cu rimă, fără rimă, monoton
Nu scrieți poezie, ci cuvinte.
Poezia nu e marfă de bazar,
Trântită la-ntâmplare pe tarabă,
Nu e aruncătura unui zar,
Ce norocos îl așteptați să cadă.
Și cred că s-ar putea să vă-nspăimânt,
Spunându-vă că trebuie cultură,
Bun simț, dar și discernământ,
Spre-a nu vă afunda în arătură.
Ce naiba, dragii mei cu scris domol,
Chiar nu pricepeți că nu aveți mână
Și-n fiecare zi, cumplit viol
Tot repetați în limba cea română.
Poezia-i desfătare, simțământ,
Nu rime chioare, fără de mesaje.
Alegerea unui sfios cuvânt
E artă, nu sinistru kamikaze.
Și totul se învârte într-un cerc
Al nemăsurii și, contrar, al firii
Un hâd și prost și inutil comerț,
Un târg al ignoranței și al urii.
Vă flutură la nas, fără valoare,
Hârtii, ca diplome, de zi sau noapte.
Cenacluri anonim, rătăcitoare
Vă-njunghie nemernic pe la spate.
Dar asta că, probabil, vă doriți,
La vremuri de tristă incultură.
Deci continuați să vă mințiți,
Gălăgioși fără măsură!
N.A. Mesajul este pentru unii. Alții să ia aminte…
20 septembrie 2023 – Botoșani