La poarta toamnei care o să vie, Din vara care poartă chipul tău, Aștept cărarea către veșnicie, Când anii mă apasă tot mai greu. Și nesfârșit îmi pare jocul toamnei, Un deja vu păstrând același caz, Doar albul e mai mult în părul doamnei Și-o nouă lacrimă va curge pe Continuă lectura

La timp neliniștit, fără răbdare, Din vreme de mâine către ieri Voi pleca să caut o cărare, Undeva departe, spre nicăieri. Și drumul acesta este spre munte, Spre păduri neumblate defel, Și unde există vârfuri cărunte Să-mi pot odihni gândul rebel. Sunt sătul de falsuri urbane, De semeni ce mint Continuă lectura

,,De ce pana mea rămâne în cerneală mă întrebi, De ce ritmul nu m-abate cu ispita de la trebi…,, Se întreba adânc Poetul în aromă de scrisoare Când probleme ale vieții erau mari și arzătoare. Într-o formă literară, poetică, cu tot firescu Încerca să ne trezească simplu, domnul Eminescu. Așezându-ne Continuă lectura

La vremea majorărilor abjecte Când totul se scumpește zi de zi Eu vă propun din zeci de subiecte Ofertă de reducere, fie ce-o fi. Eu însumi mă ofer să fiu pe piață Exemplul ieftinirii pentru voi Mai mult, mă dau gratis dintr-o viață Trăită indecis printre nevoi. Comerțul ilicit îmi Continuă lectura

De ceva vreme cred că te-am pierdut Prin hățișuri de viață sumbre și obscure, Nu îmi mai ești decât un sunet mut, Rătăcit undeva, într-o neagră pădure. Ceva s-a-ntâmplat, nu știu ce să cred, Cineva ne pândește cu gânduri ascunse… Mi-e teamă de tot că am să te pierd Prin Continuă lectura

Acum un an de zile, în timp ce mă aflam în gara din Sinaia, am descoperit placa comemorativă, alături de care m-am fotografiat. Iată mesajul inscripționat pe respective placă: ,,În acest loc a fost asasinat I.G. DUCA – Președintele Consiliului de Miniștri. Jertfa iubirii sale de neam și țară. 29.XII.1938,,. Continuă lectura

Sunt peste tot, acolo unde ești,                                                       Mereu rânjind cu ochii puși pe sfadă Lătrăii societății omenești Ce stau necontenit în haită, la grămadă. Au chip de om, nu-i poți deosebi, Schimonosită le e mereu fața Ei latră sumbru chiar din zori de zi Și zilnic ne perturbă dimineața. Nu au Continuă lectura

Ce noapte neagră simt că se coboară În gânduri mute ce au ațipit, Scântei de foc ivite într-o vară Mă ard și mă strivesc necontenit. Și demoni nesfârșiți se balansează În noaptea grea a sufletului meu Ce îmi condamnă mintea ce-a fost trează Și dintr-o dată eu nu mai sunt Continuă lectura

Ce vară, ce vulcan ne-a împroșcat în față, Arsura unei lave ne-a asuprit destinul Căldura nemiloasă din fiecare dimineață Ne-a tulburat cumplit și ochii și seninul. Plăpânzi, chiar și netrebnici, ne înfruntăm azi soarta Căldurii planetare făcută să ne doară Nu am știut la timp să întredeschidem poarta, Să drămuim Continuă lectura