E complicat parcursul scurt al vieții Cu serpentine fără de hotar, Cu chestiuni în zorii dimineții Spre un destin inevitabil, de sexagenar. Pe drum mereu apare o răscruce O noutate și un straniu sens Și mă întreb cât oare voi mai duce Firescul rătăcit pe contrasens? Nu am crezut în Continuă lectura
O legendară horă
Se lasă înserarea pe Moldova, Peste o zi mai mândră decât toate Și-ncerc să potrivesc cum se cuvine slova Despre Unirea noastră-n Principate. Cu nobile, mărețe idealuri, Printre scântei din cetele străine, S-au ridicat bărbați pe coamele de valuri Ca să unească două țări române. Au fost și-atunci idei contradictorii Continuă lectura
Bucuriile mele… doar poezia
Scrisoare netrimisă Fără zăpadă trece o altă iarnă, Doar frig posac străbate anotimpul, Nici vântul n-are ninsoare să o cearnă, Rătăcitor privesc cum zboară timpul. Citesc gingașe gânduri de departe, Poezie pură scrisă cu tristețe, Și-mi pare că o doamnă se împarte Între acum și… vis de tinerețe. Privesc sfios Continuă lectura
Stare de Rogvaiv
Pășesc spășit pe propria-mi tăcere, Nedumerit de ce mi s-a întâmplat. Plătesc prea îndesat crudă durere, Din sentiment curat, un nor împrăștiat. Achit acum la casieria vieții Dobânzi prea mari, peste puterea mea, Și simt că sunt de neajuns pereții Din disperare să mă pot urca. Ce stare de potop Continuă lectura
Nerostire
Din mii de vorbe nerostite te-am pierdut, Nu știu de ce și n-o voi ști vreodată, E dureros când chiar și doru-i mut Și nu mai simte dragostea curată. Prea multă suferință în zadar Strivită de tăcerea deranjantă Cu foi pierdute dintr-un calendar Și nu mi-ai fost defel, măcar amantă. Continuă lectura
Străinii
Să nu ne mai mințim, cinic, în zadar Că viața ni-i grădină magică de flori Și suntem bine într-un calendar, Când suntem noi, doar noi, doar uneori. Atâta ,,prietenie,, zace-n noi Că tot mai des ne-ncearcă disperarea Și suntem triști, încrîncenați și goi Minciuni strivesc însăși socializarea. Ne agățăm fără Continuă lectura
Temător…
Început de an mai trist ca niciodată Sărac e ianuar lipsit de fulgi de nea Fără de zăpadă, fereastră neînghețată Zâmbești nepăsător, ești tristă iarna mea! Privesc îngrijorat orașul fără geruri Aflat în nord de țară, la margine de hărți, Pustiul îl apasă, îl seacă de contururi Urâtu-i mai urât Continuă lectura