În goana sălbatică, de neoprit, Când timpul își cerne uitarea, Mă pierd adesea în guri de sfârșit Și tot mai slabă-i chemarea. Fantasme ciudate mi-apar dansatoare, Iar mintea valsează haotic, Din umbră memorie tremurătoare Pândește ascunsă, hipnotic. În joc de contururi, adânc nepătruns, Memoria parcă sfidează Un creier speriat, tot Continuă lectura
Involuție
Ce vară, ce vulcan ne-a împroșcat în față, Arsura unei lave ne-a asuprit destinul Căldura nemiloasă din fiecare dimineață Ne-a tulburat cumplit și ochii și seninul. Plăpânzi, chiar și netrebnici, ne înfruntăm azi soarta Căldurii planetare făcută să ne doară Nu am știut la timp să întredeschidem poarta, Să drămuim Continuă lectura
Eugen Doga – Ultimul vals…
E trist și-i jale multă în Moldova Căci muzica și-a mai pierdut un ton Spre cer s-a înălțat maestrul Doga Cu Fiara tandră și cu Gramofon. El ce părea că n-are moarte Și că în veci doar valsuri va cânta Azi s-a topit spre zările deșarte Doar muzica răsună-n urma Continuă lectura