Încercări în preajma zilei de naştere a Luceafărului

Doamna și păpușa

Într-un bazar uitat la margine de lume,

Pe o tarabă veche și murdară

Stăteau împrăștiate-ntr-o doară

Vechi amintiri ce nu aveau vreun nume.

Din vreme-n vreme, o lume plictisită

Intra-n universul ponosit

Și fără a-ncetini pasul grăbit

Privea spre marfa multă și stătută.

Dar într-o zi, printre femei, bărbați

Și mulți copii, băieți și fete

Păși o doamnă cu mișcări discrete

Purtând mister în ochii migdalați.

Și se opri, așa, la întâmplare

Lângă taraba cu antichități

Ale trecutelor posterități

Și ochii, brusc, i-au răspândit mirare.

Privind spre o păpușă ponosită

Ce-avea în ea nedeslușit mister

Femeia o privi ca giuvaier

Și-apoi o ridică spre-a fi privită.

,,E doar o cârpă acum drăguță doamnă,, ,

Îi spuse trist tarabagiul

Privindu-i lung tot argintiul

Ce-nvăluia discret femeia-n toamnă.

,,A fost cândva un băiețel

Cu inimă și suflet mare,

Dar, vai, o crudă întâmplare

L-a omorât pe mititel.,,

Și doamna, auzind povestea

Luă păpușa ponosită,

O ridică cu-n fel de grijă

Și întrebă: ,,Cât vreți pe ea?,,

,,Câțiva bănuți,, a fost tot prețul

Timid, cerut de anticar

Ce o privea în mod bizar

Pe doamna ce-i întinse blând bănetul.

Iar azi… privește de pe geamul doamnei

Păpușa veche din bazar

Spre nesfârșitul furnicar

Ce curge lin pe strada toamnei.

10 ianuarie 2023 – Botoșani

Și iar suna-vor clopotele poeziei române

Intrăm într-o săptămână luminată, cea a desăvârșirii culturii române din toată ființa sa. Pentru că, în urmă cu 173 de ani, la mijloc de ianuarie, clopotele Bisericii Uspenia din Botoșani vesteau prin dangătul lor prelung sunetul reîntregirii poeziei române, și nu numai, prin venirea pe lume a pruncului Mihail. Micuțul avea să fie botezat în menționata biserică ca Luceafăr al scrisului românesc de pretutindeni. Strălucirea sa avea să dăinuie peste veac iar nemuritoarele sale versuri au stârnit imaginații și critici fără precedent. Splendoarea poeziei eminesciene avea să însoțească cuplurile de îndrăgostiți pe alei de basm și visare nemaintâlnite. Critica poetului în poemele sale a pus semne de întrebare și i-au trimis contestatarii în cotloane ascunse, de unde cu greu au mai văzut lumina zilei. Macedonski a fost unul dintre cei care au căzut victimă propriului întuneric. Erotismul liricii eminesciene este tulburător și inegalabil. Luceafărul continuă să fie poezia de căpătâi a culturii române. Jurnalismul românesc? O altă pagină de glorie căruia Eminescu i-a atribuit valori neatinse nici până în ziua de azi. Filozofia eminesciană? Și azi eminescologii, ,,câtă frunză, câtă iarbă…,, , se chinuie să o deslușească. Într-o moment de rară sclipire, urmașii, cu fețe de detractori, au socotit ca 15 ianuarie să fie declarată Ziua Culturii Naționale. Puțin domnilor, prea puțin pentru nemernicia voastră relativă în fața absolutului!

9 ianuarie 2023 – Botoşani

Fantasma soarelui de iarnă

Printre ciudatele raze aleFantasma soarelui de iarnă

Printre ciudatele raze ale soarelui de ianuarie,

Nu vrei să ningi peste mine cu surâsul tău?

Să-mi îmbrăţişezi trupul cu steluţe de argint

Din care să deprind o ninsoare nesfârşită

Venită de pe peste munţii de piatră reci şi despărţitori.

Ce vremuri ciudate îmi tulbură sufletul,

Înainte de Boboteaza cea mare a Regelui?

Doar tu, numai tu iubito, poţi să-mi aduci crucea de gheaţă

Care să mă răcorească de iarnă, blând şi fără suferinţă.

Vai, te văd venind printre tulburătoarele sclipiri de soare,

Sau e doar o fantasmă a închipurilor mele ce ard de dor?

Hai vino iubire, cu buzele tale, cu sânii tăi, cu ochii tăi.

Vino şi dezleagă-mă de dorul tău. Fierbinte şi rece…

2 ianuarie 2023 – Botoşani

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.