Fără urmă de regret…

…sunt nevoit, obligat aproape de propria-mi viziune, de nesfârșitele arderi ce mi-au transformat trupul într-un schelet, veșnic fumegând pe rugul nemilos al creației furibunde…, ah, ce spuneam?, daa, nu oricine poate să accepte că lectura unei poezii dă și simpla consecință a înțelegerii, a tălmăcirii sensurilor ascunse de poet în Continuă lectura