Într-un tablou de iarnă uitat pe un perete, Peste zăpezi murdare tristeţile se scurg Şi-acoperă poeţii cu infinit regrete Şi versuri nerostite se duc înspre amurg. Uitate-ntr-un caiet ce pare ros de molii Poeziile sunt triste şi nu par să tresară, Iar foi-ngălbenite ascunse între folii Oftează îndelung în fiecare Continuă lectura