Cetățeanul Gabriel

Peste toamna rece, cu frunze ucise Căzute din arbori bătrâni, seculari,                                                                                             Respir tot mai greu speranță de vise Privind spre o zare, sperând să apari. Când vântul mă bate în parcuri sinistre Golite de verdele verii ce-a fost Visez la florile ce au fost artiste Și care s-au stins în Continuă lectura

S-a așezat în iarbă precum magii, Când frumusețe lumii dăruiesc, Un rege anunțat ne-a fost dat Hagi Cu un debut la Sportul Studențesc. Cel înzestrat cu viu talent în ghete Dribleur fără cusur, șuteor dibaci,                                                            A fermecat tribunele cochete Iar adversarii l-au numit cîrmaci. A fost magistru și în țări Continuă lectura

Atenționare! Din când în când mai scriu câte-o snoavă Și mă semnez cum sunt, corect, BALAȘA, Dar nași spontani mă tot botează Și-mi pun căciulă… ca să fiu BĂLAȘA. Iar scriitorul și epigramistul Daniel Bratu îmi răspunde: (DIA)CRITICĂ Cert e, astăzi, că E la modă-așa: Mai ușor spui „BĂ”, Decât, Continuă lectura

În toamna asta dulce arămie Striviți de frunze, vânturi și culori Hai să mai facem iarăși o beție Cu amețeli nocturne până-n zori. Sub clar de lună să ciocnim pahare Și să cântăm de doruri și amar Ca într-o nesfârșită condamnare Să ne-afundăm în vin, fără habar. Și-un vânt de Continuă lectura

Un exemplar din ,,Petale de amurg” a plecat într-o călătorie emoționantă prin universul iubirii, în adierea blândă a vântului de august, lăsând în urmă miresme florale îmbătătoare și a ajuns în Botoșani, pe meleaguri eminesciene, pline de istorie, sensibilitate și frumusețe, chiar în mâinile domnului Gabriel Balașa, scriitor, poet și Continuă lectura

Singur, fără nici o țintă, rătăcit prin gânduri Scufundat în toamnă, printre frunze rânduri Gândeam într-aiurea, nici nu știu la ce, Doar priveam cum cad, triste frunzele. Și deodată, stând pe o bancă udă, La mine în brațe cade o zăludă. O frunză gălbuie, în frumos balans, Drept pe pieptul Continuă lectura

Ne-am pierdut într-o seară de vară Ai plecat și-ai luat amintiri Frumoasă și dulce povară Purtătoare de foste iubiri. Nici nu știu ce vină rămâne Peste drumul amorului vechi Sentimente ascunse-n țărână Și regrete purtate perechi. Nici nu știu dac-a fost o iubire Sau un moft, pur și simplu de-al Continuă lectura

Mi-e tot mai greu să-ți mai suport absența, Să știu că îmi vei fi mereu… doar scris, E prea chinuitoare existența Supusă depărtării de proscris. Mereu distanțe crude mă-ncovoaie, Mereu speranța că te voi vedea, Mereu o așteptare după ploaie Cu soarele lucind în viața mea. Pe sensul interzis din Continuă lectura

Vă cred și vă-nțeleg că tot mai grav vă doare, Că viața tot mai mult s-a transformat în luptă Și locuim de-un timp fără vreo alinare Într-un chenar, figură din realitate ruptă. Și suntem tot mai mulți cei apăsați de boală, Nici nu contează nume, de care maladie, Iar când Continuă lectura

Off…, stranii gânduri mă mai înconjoară La ceas târziu de viață insipidă Când arde nemilos o nouă vară Și mai fierbinte e nisipul din clepsidră. Cumplită ardere în marele cuptor al vieții Scântei fierbinți dansează într-un frenetic vis Fierbinte e și roua plăpând-a dimineții Și totul frige și totul arde…, Continuă lectura