Nu ai știut și nu vei ști niciodată cât te iubesc, cât de mult mi-ai tulburat existența trecătoare în fiecare ceas al cunoașterii tale, al închipuitei atingeri, doar prin cuvinte, scrise nevinovat, pe un ecran, apăsat de sentimentele mele pentru tine, necunoscuto! Probabil, acum, când scriu din nou, vor rămâne Continuă lectura
Grigore Vieru – lacrima fără sfârșit de pe cerul Basarabiei
La ora astrală când s-a născut, 14 februarie 1935, Grigore Vieru habar nu avea de Valentine’s Day, de faptul că peste ani urmașii vor adopta un alt occidentalism forțat. Când Dragobetele pur românesc strălucea în toată splendoarea sa. Și altfel, cel născut în unul dintre cei mai prolifici ani pentru Continuă lectura
Ultimul urcuș
În iarna aspră cu omăt și ger Când vânturi reci acoperă decorul Tot urcă scări bătrânul liftier Sau le coboară, cum îi este dorul. Azi a urcat pe scări decepționat, Fără de chef și vorbe în bagaje, Inexplicabil liftul s-a stricat Și s-a blocat ciudat între etaje. Urcarea i se Continuă lectura
Descoperind magia de pe ,,Primul raft,,
La vremea gerurilor hibernale, lectura îmi este un prieten de nădejde, o preocupare absolut încântătoare care îmi conferă căldura necesară minţii, spiritului şi sufletului. Iar când alegerile îmi sunt confirmate de publicaţii valoroase ale culturii române, bucuria se amplifică şi îmi certifică faptul că am ales un drum bun. În Continuă lectura
Logică de… alandala
Cuvinte, cuvinte Ce nu le ţin minte, Vorbe aruncate Şi date la spate. Da, recunosc că unii aveţi dreptate Când scrieţi despre lucruri fără rost Când vă-nervaţi pe chestii deşănţate Înfăptuite şi târziu şi prost. Problema e că lumea e cam surdă Iar mulţi din ea sunt calmi nevăzători Şi Continuă lectura
Tresărire pierdută
Uneori, prin răceala iernii, tresar speriat și mă gândesc că nu ți-am spus toate cuvintele, că nu am avut nici curaj, nici suficientă îndemânare, pornire, descătușare, sau alte impulsuri care să-ți șoptească din cumplite depărtări, din mute tăceri, că te iubesc! Iar tu nu vei ști niciodată de tresărirea mea Continuă lectura
Greață nesfârșită
La ora când vă scriu aceste rânduri Ivite din adâncuri de mirare Sau poate din scârbitele de gânduri Ce mă frământă, nu-i o întâmplare! Îngheț de iarnă, plin de ger năprasnic, Când gândurile bune se smintiră Și ceea ce părea odată pașnic S-a transformat în veșnică satiră. Mizeria pândește crunt Continuă lectura
Premiul Naţional de Poezie ,,Mihai Eminescu,, a fost câştigat de un sucevean
În seara de 15 ianuarie 2026, la Teatrul ,,Mihai Eminescu,, din Botoşani, s-a tras cortina peste manifestările dedicate omagierii poetului naţional de la a cărei naştere s-au împlinit 176 de ani. În faţa unei săli ,,plină pe jumătate,, a avut loc decernarea Premiului Naţional de Poezie ,,Mihai Eminescu,,- Opera Omnia, Continuă lectura
Imposibila păpușă
Călătoream hai hui prin visele de iarnă, Pe străzile stropite cu salbe de argint Dintr-un oraș străin de grijă și de teamă, Călcam zăpada moale cu pașii tremurând. Orașul îmi părea strălucitor în noapte, Cu fulgii ce dansau rotind mișcări ștrengare, În dulcea feerie chiar murmure de șoapte Păreau a Continuă lectura
Poeme de iarnă
Teama de frig Ţi-am aşteptat atingerea, suavă şi nesfârşită, ca o descătuşare, ca un sărut. Nu a mai venit, mi-e frig, mi-e foarte frig şi atunci m-am refugiat într-un măr în aşteptarea unei muşcături, sperând într-o ultimă spargere, o eliberare, o regăsire, din mine spre tine… Calea căderii În ultima Continuă lectura