Cetățeanul Gabriel

La răsăritul unei superbe clipe de primăvară, 6 mai 2026, ziua în care am luat din nou drumul Basarabiei române, ziua în care s-au împlinit 36 de ani de la primul Pod de Flori care a acoperit cu flori tragicul râu pe o lungime de 700 de kilometri, aveam să Continuă lectura

Puteți să îmi aduceți acuze de tot felul Să mă ascundeți cinic în zid de mănăstire Să-mi dărâmați mârșav și inutil castelul Ce tot l-am ridicat din lacrimi de iubire. Cu pietre aruncați, dacă vă face bine, Scuipați-mă în față, voi îndura de toate Dar nu voi accepta să dărâmați Continuă lectura

Aș vrea… dar cui îi pasă de vrerea mea? nici măcar ție care ți-ai șoptit tăcut și fierbinte că ai poftă mare de un sărut, de o strivire a buzelor, de o încolăcire de limbi nesătule care să se caute una pe alta până ce papilele vor turba de fericire, Continuă lectura

Se sting simboluri, mituri, caractere Păstrând misterul lumii și firescu Aseară a plecat tăcut spre stele În mare suferință și Lucescu. Argintul viu al unei generații Emblema câinilor cei răi din Groapă Cârlionțatul ce a strâns ovații Cu el povestea stă ca să înceapă. Simbol al eleganței în fapt de Continuă lectura

M-am luminat în crudă așteptare Din întunericul pustiu al umbrei mele, Nu mai e loc de minimă mirare, De zâmbete pierdute-n praf de stele. Ce mi se-ntâmplă e-o chestie normală A vârstei care crește spre niciunde, Când trupul rătăcește greu prin boală Iar vremea tot în casă mă ascunde. Și Continuă lectura

Te iubesc, nu e păcăleală! Şi azi îți spun fără hotar Că te iubesc fără măsură. Privind hoțiș spre calendar 1 aprilie nu-i glumă! O păcăleală, poate-un banc Spus ca nevinovată glumă Un ,,te iubesc,, nu are cum Să fie doar balon de spumă… Nu sunt ,,pedant,, cum mi-ai șoptit Continuă lectura

Eu plătesc tu plătești el/ea plătește noi plătim voi plătiți ei/ele plătesc pentru trecutele naivități sau păcate ale tinereții pierdută demult, dar niciodată uitată, c-așa e în viață, totul se plătește mai devreme sau mai târziu, dar întotdeauna!

…e o justă și dificilă hotărâre luată printre mirosurile de țurțuri ale trecutei ierni ce mai bântuie prin tabloul unei primăveri ce așteaptă sfioasă la ușă cu parfumuri de flori multicolore ce se vor încântare la jumătate de martie. Și ce sens ar avea să-mi însoțesc propria trecere, plictisita înmormântare Continuă lectura

,,Virgula este punctul care plânge,, sună o moștenire fabuloasă păunesciană, lăsată pentru eternitatea prin poezie către urmași, ca mine, ca tine… Iar eu, un minuscul și anonim poet, am comis o infracțiune, drept pentru care mă autosesizez din oficiu implorând bunăvoința pieței, a pieței publice unde cândva se arunca cu Continuă lectura

În urmă cu o săptămână am scris și am postat un poem – ,,Ardere de iarnă,, – după care, recent, l-am repostat pe pagina Cenaclului literar internațional LACRIMĂ DE ROUĂ, administrat de doamna Lorina Elena Drăgan. Fără să mă pierd în inutile cuvinte, mare și plăcută mi-a surpriza unei replici Continuă lectura