Din universul tău, fermecător şi dulce, Te-ai aşezat peste decorul meu de toamnă Şi stai tăcută parc-ntr-o răscruce Pe banca din tablou, frumoasă doamnă. Mai cade câte-o frunză în tăcere, O prinzi şi o săruţi cu stinse simţuri Ceva nedesluşit, iubire şi durere, Aşa cum simt acei ce umblă singuri. Continuă lectura

Printre raze de soare, puternic arzătoare, La un final de august boem, puţin stingher, Miroase a toamnă blândă, a frunze căzătoare, Într-un tablou de urbe, la mine-n cartier. E încă toropeală şi soarele apasă, Concitadinii mei se trag la umbră toţi, Cât încă mai există şi încă mai e deasă Continuă lectura

Într-o vară mult prea caldă pentru suflete gingaşe, Când în arşiţa de august implorăm ca să ne lase Spectrul crunt al deznădejdii ce cumplit şi-arată colţii Şi suntem la întâmplare plutitori pe apa sorţii. Noi cei mici şi fără vlagă, dar mereu prea răi de gură, Iubitori de mărunţişuri şi Continuă lectura

În raze fierbinţi ale soarelui de vară Îşi odihnea trupul, sus pe o stâncă, Privind spre locuri comune din savană Dorind să uite griji şi tot ce o frământă. Trecuse anii peste ea, dar mai păstra Agilitatea tinerei feline, Pe când superbul corp îşi alerga Vânatul printre fiare şi destine. Continuă lectura

Alerg, alerg mereu în cea din urmă cursă Şi tot mai greu îmi port povara de ştachetă Şi tot mai stinsă-mi pare lumina de la ursă A existenţei mele ce curge pe planetă. E Ursa mare, mică?, superbe constelaţii A unei vechi trăiri scăldată-n ape pure Mereu înălţătoare, mereu în Continuă lectura

În realitatea crudă, banală şi prea tristă, Printre gheţarii minţii supuşi la crunt dezgheţ, Privesc pierdut la lacrimi pierdute-ntr-o batistă În care a rămas doar sarea, amară de poet. Iluzii şi visarea mă poartă într-aiurea Prin oaze rătăcite, ascunse în deşert. Şi cercetez intens tot căutând pădurea, Răcoarea realităţii ascunsă-n Continuă lectura

Din banca mea, în care stau cu grijă, Vă scriu aceste rânduri cu respect La toţi acei ce vă încearc-o schijă Şi care-aţi vrea să vă numiţi „poet”. Vă înţeleg că-i mare bucurie Să pui trăiri de-a valma-ntr-un caiet Să crezi că scrisul tău este poezie Dar fiţi mai rezonabili, Continuă lectura

Şi gata, punct, deja sunt prea sătul De vorbe şi de teorii confuze. Chiar e prea mult şi e destul, Cu umbre şi luminile difuze. Nu poate fi la nesfârşit un surogat O viaţă doar aşa, cumva să fie, Şi nici mereu, mereu aplaudat Prostii de mahala, cu iz de Continuă lectura

Şi trec nepăsătoare secundele de vară, Ca fire de nisip pitite într-o clepsidră Ce cad pic, pic, spre margini, ce ştim că o să doară, Prin timpul cel hain ce nemilos ne râde. La ultimul hotar, cum tot ni se întâmplă, Din iulie spre august ne amăgim speranţa Că ne Continuă lectura