Mă tot gândesc, precum mă duce capul, Din simplitatea omului ce sunt, E tot mai greu și aspru-i handicapul Al scurtei existențe  pe pământ.  Acum în pragul unei noi secunde, A unei Învieri ce mă apasă Când sufletul îmi pare că ascunde Credința pură, calea către casă… Și-n jurul meu Continuă lectura