Geniul şi…bufonul

Şi am răsfoit şi tot am răsfoit, cu mare grijă şi atenţie, şi, plin de tremur şi nervi, am concluzionat: de ce mi-a fost frică nu am scăpat! În ultimul să număr, 25/2023, prestigioasa revistă de cultură „România Literară” a spus „pas” Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoşani şi nu i-a acordat nici un rânduleţ. Condusă de reputatul om de cultură, optzecistul Nicolae Manolescu, revista Uniunii Scriitorilor din România (USR) a găsit de cuviinţă să sancţioneze balamucul instaurat în rândul administraţiei botoşănene condusă de nepriceputul Cosmin Andrei. Că primar nu pot să-l numesc. După ce, încă de la vremea ultimei ierni, şi-a scos la înaintare muşchii şi orgoliile nejustificate, certându-se cu veritabilii oameni de cultură botoşăneni, şi chiar cu USR, numitul Cosmin Andrei „s-a pişat” pur şi simplu pe numele Mihai Eminescu. Şi a decis ca aceste premiu să fie acordat la comemorarea poetului, pe 15 iunie, nu la zi de naştere a Culturii române, respectiv pe 15 ianuarie. După ce vreme de peste 30 de ani, Botoşaniul era pe 15 ianuarie centrul de atenţie al culturii române, prin decernarea premiului menţionat, iată că frumoasa tradiţie s-a evaporat din cauza unuia care s-a vrut „buricul pământului”. Nu mai intru în amănunte că, faţă de alţi ani, locul premierii, respectiv cinema Unirea din Botoşani a fost jenant de gol, că Nicolae Manolescu nici nu a mai venit la Botoşani şi l-a sacrificat pe simpaticul om de cultură, profesorul universitar Vasile Spiridon, membru marcant al USR, să înmâneze prestigiosul premiu. Care, în urma deciziei juriului, format din: Nicolae Manolescu, poeţii Dan Cristea, Nicolae Oprea, Angelo Mitchievici, Marta Petreu, Vasile Spiridon şi Ioan Holban, a îndreptat Premiul Naţional de Poezie – Opera Omnia pe anul 2022 către profesorul universitar maramureşean Ion Pop, pentru întreaga activitate culturală. Iar Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Premium (premiu pentru debut) a fost acordat poetului Mihnea Bâlici.  Lăsând deoparte orgoliile „până la genunchiul broaştei”, pline de dejecţii social democrate ale neavenitului Cosmin Andrei, reamintesc, de exemplu, că în nr.4/2020, România Literară a consacrat un amplu articol poetului Ovidiu Genaru, câştigătorul din vremea respectivă a prestigiosulului premiu naţional. Nu voi purta pică revistei R.L., este politica editorială a domniilor lor. Mai mult, cred că „palma” dăruită botoşănenilor, acelor care mai ştiu să citească şi să priceapă, este meritată. Cu siguranţă, peste ani, nimeni nu-şi va mai aminti de „infractorul” Cosmin Andrei. Dar de faptul că Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a fost cenzurat de un nemernic, asta da, va rămâne în memoria colectivă a unor oameni care nu mai au nici un drept la fericire…