Nu mai urlaţi în numele ,,politicii corecte,,
Opriţi-vă din cursa multor demagogii,
Căci mirosiţi a jale şi-a chestiuni abjecte,
Iar Ţara nu-i cum credeţi…, o creşă de copii.
De trei decenii crunte ne puneţi la-ncercare
Şi tot vă suportăm hachiţele şi moftul.
Opriţi-vă odată!, suntem oameni şi doare
Nemernicia voastră scuipată-n sânul nostru.
Hiene importate de măreţii obscure
Ascunşi, nu în partide, ci în perfide haite
Vă comportaţi ca lupii flămânzi într-o pădure
Care ucid temeinic, plăcerea să-şi dispute.
Cât dracu o să vindeţi dinŢara asta sfântă,
Nelegiuiţi ai vieţii, nemernici fără teamă,
Chiar nu vă este frică că veţi plăti odată?
Fantome fără suflet, stihii fără de mamă!
Ne tot mânaţi din urmă, precum o blândă turmă
Docilă, obosită, sărmane dulci mioare…
Tot aşteptând zadarnic păstorul de pe urmă
Şi care va aduce cumplită răzbunare.
E an electoral, cui naiba îi mai pasă
Când hoţii îşi împart stârvuri la grămadă?
Doar neamurile voastre vor mai ieşi din casă,
În mica Românie ce-a devenit bravadă!
18 februarie 2024