S-au năpustit prietenii pe mine
La ora iernii fără de zăpadă.
Îmi scriu că totul o să fie bine
Şi nu mai vor ca trist să mă tot vadă.
Cuvinte curg de pe întinsul ţării
Şi simt că nu sunt scrise într-aiurea,
Ci chiar aduc aroma primăverii
Când verde crud pătrunde iar pădurea.
Probleme sunt, cum văd, la fiecare
Şi toţi îşi cată calea spre mai bine.
Viaţa e zbucium în desfăşurare
Şi ieri şi azi şi ziua cea de mâine.
Şi dintre toate care ne apasă,
Cea mai cumplită este sănătatea
Când boli ne rod în timp firave oase
Şi nu sunt leacuri, mare-i nedreptatea.
În felul meu mă simt cumva puternic,
Chiar campion la boli de toate cele
Şi suferind am devenit statornic,
Nepăsător la multele belele.
Doar scriu poezii, acesta mi-i răspunsul
La un război ce nu se mai termină
Şi simt că lung la toţi va fi parcursul…,
Mereu bolnavi, fără vreun fel de vină.
22 februarie 2024