Articole

În seara asta frigul mă doboară În seara asta simt că te-am pierdut În seara asta totul mă-nfioară În seara asta totul e trecut. Nimic nu îmi mai stăruie în minte Nimic nu îmi mai spune despre tine Nimic nu mai e cumva cuminte Nimic imens s-a instalat în mine. Continuă lectura

Din plumburiul cerului de toamnă, Din negri nori iscoditori și răi, Stropi reci au început să cearnă Lacrimi în ochii tăi și-ai mei. O disperare bântuie năpasta Durerii crude străbătută-n os Și nu te-oi mai vedea nici anul ăsta Și îmi va fi de-a dreptul dureros. O disperare pare-a mă Continuă lectura

În prag de dimineață, profund autumnală, Când ochii somnoroși mi s-au deschis Privirea s-a oprit pe geam, la o răscoală, A norilor întunecați de gri închis., Și am rămas secunde dus pe gânduri Adânc intrate, rătăcite-n nori, Întrebătoare prin cocorii singuri, Întârziați, acum rătăcitori. Prin toamna lungă cât o veșnicie Continuă lectura

În arome de toamnă fără sfârșit Și pline de mult iluzoriu, Noianuri de frunze cu glasul foșnit Pornesc spre adânc purgatoriu. E drumul firesc, cu iz anual, Ofranda naturii înverzite. Un alt sacrificiu, firesc și banal, Pe-altare prin ani rătăcite. Și noi le privim pe toate cum trec, Prin viața Continuă lectura

Azi am scos capul din nesfârșitele frunze ce au acoperit și trupul și inima unui copac uitat într-o toamnă, lungă și nespus de frumoasă. Acum, la vreme de noiembrie, soarele și azurul cerului m-au copleșit de frumusețe și noblețe nemaivăzută, cum oamenii nu au avut și nu vor avea niciodată, Continuă lectura

Culori de toamnă nesfârșite tot răzbat Prin densități de viață zbuciumate Într-un amestec arămiu ciudat Dintr-un tablou purtat cu greu în spate. Și nici nu știu pe unde să-l așez Să îl privesc și să pot a-mi răspunde Și contemplându-l tot să meditez La străfunzimea de culori profunde. Dar mi-e Continuă lectura

Încă vă mai privesc cu admirație Rezistând eroic pe-ale pomilor crengi Zbătându-vă prin vânturi, pline de grație, Voi frunze de toamnă, încă vii și verzi. Cu greu părăsiți toamna multicoloră Ce taine, ce vise, în voi mai păstrați?, Întârziind plecarea și ultima oră Și galbena moarte o tot amânați! Încă Continuă lectura

Pe-asfaltul rece, plin de frunze ude Se aude tropăit surd de bocanci, Iar oameni triști dintr-o banală urbe Privesc pierduți la niște saltimbanci, O mână de soldați aduși cu sila, La ordinul cazon dictat de comandanți Privindu-i cum pășesc te-apucă mila, Când vor să pară duri și eleganți. Să mai Continuă lectura

Am scris că tot aștept mereu în gară, Nu mai contează la care peron, Și nici nu sper ca trenul să apară, E doar un gând poetic, monoton. Doar visător mereu, la fel ca prințul, Am așteptat oriunde și oricând, Un alt mistreț cu colții ca argintul Un vis, ce Continuă lectura

E tot mai greu și parcă peste poate Să ducem ani mai mulți, cărați în spate, Când oasele ne sunt tot mai plăpânde Iar mâinile cu greu par a se-ntinde. Iar vechea, tinereasca relaxare La stânga dreapta, o ce desfătare! E toamnă acum și o simțim cu jale Prin pași Continuă lectura