Îmi pare rău că tot mai des greșesc Și mi-am pierdut în patru zări răbdarea. Îmi pare rău și vă mărturisesc, Am obosit și nu-mi mai simt chemarea. M-am tot plimbat prin blânde amăgiri Printre poezii superbe și duioase Printre a voastre dulci și vii trăiri Ba vesele, ba triste, Continuă lectura
Articole
Toamnă, regina mea ruginie
Rebelă, îmbufnată și sublimă Continui să îți porți năvalnic trena. Înfășurată-n straie de regină Îți etalezi regește diadema. Tu cea mai năzuroasă dintre toate, Când blândă, când nervoasă peste fire, Îți porți culori în rochii asortate Și ești mereu o veșnică sclipire. Iar sceptrul tău aducător de iarnă Îți poartă Continuă lectura
Decontare de final
Poporul meu pierdut la un pariu În lunga noapte a retălmăcirii, Miroși a mort deși ești încă viu Pe crucea nemiloas-a răstignirii. Din trupul tău se-nfruptă azi hulpav Păsări de pradă, veșnic nesătule Și-ți ciugulesc necontenit, bolnav, Ce-a mai rămas din ultimele zile. Ai fost cândva un mândru luptător, De Continuă lectura
Mereu afară, Basarabie!
M-am întors către tine în duminică de toamnă Plângeam și eu, plângeai și tu, de dorul Țării mari Și tot mai tristă te-am găsit, Basarabie doamnă Dincolo de Prut, uitată, într-un vechi calendar. Au tot curs speranțe pe ape-nvolburate, Bătrânul râu s-a plicitisit de tot Că-n Țară mințile întunecate Miros Continuă lectura
Un dar, o explozie…
La început de veac și de mileniu, Când toat par aiurea, fără noimă, Iubito vreau să-ți fiu ciudatul geniu: Să-ți dăruiesc din inimă… o dronă. Că tot se poartă lucruri deocheate Ce-ntrec imaginații furibunde, Așa că îți trimit o-nnaripată, Nu te speria și, vai!, nu te ascunde. E blândă și Continuă lectura
Iluzie de toamnă
La vremuri nespus de frumoase, Ce tare demult n-au mai fost, Aștern niște gânduri duioase Ce-n toamnă găsesc adăpost. O liniște curge prin mine, Doar foșnet de frunze aud Și dorul nestins către tine Mă arde ca primul sărut. Mă doare cumplit depărtarea Și zilele toate mă dor, În toamnă-ți Continuă lectura
Voluntariat…
Decent v-am tot rugat să încetați Să scrieți aiureli rătăcitoare. Așa, perfid, să vă tot lăudați C-aveți talent, sinistră defăimare! Dar văd că nu doriți să m-ascultați Și continuați, ridicol, căzătura. Și între voi vă tot apostrofați, Și tot vorbesc, până mă doare gura. Și aroganți și fără de vreun Continuă lectura
Scrisoare de septembrie
Vă scriu de la mine, de-acasă Sub cer de azur, de sub frunze, Din dor pentru voi ce m-apasă Sub gânduri de toamnă, profunde. Vă scriu ca să știți că sunt bine Și prietenă îmi e draga slovă, Și toamna veghează în mine Și peste întreaga Moldovă. Bagaje își fac Continuă lectura
“Timpul rebuturilor”
De ceva vreme mă tot furnică degetele să scriu aceste rânduri, ce se doresc doar un nou semnal de alarmă adresat celor ,,mistuiți,, de talente ascunse și care cred că scriu poezie. Și tot am amânat redactarea acestui text până când am citit ultimul număr, 37/2023, al României literare. Mai Continuă lectura
Beție de toamnă
În toamna asta dulce arămie Striviți de frunze, vânturi și culori Hai să mai facem iarăși o beție Cu amețeli nocturne până-n zori. Sub clar de lună să ciocnim pahare Și să cântăm de doruri și amar Ca într-o nesfârșită condamnare Să ne-afundăm în vin, fără habar. Și-un vânt de Continuă lectura