Cetățeanul Gabriel

Ne-am pierdut într-o seară de vară Ai plecat și-ai luat amintiri Frumoasă și dulce povară Purtătoare de foste iubiri. Nici nu știu ce vină rămâne Peste drumul amorului vechi Sentimente ascunse-n țărână Și regrete purtate perechi. Nici nu știu dac-a fost o iubire Sau un moft, pur și simplu de-al Continuă lectura

Mi-e tot mai greu să-ți mai suport absența, Să știu că îmi vei fi mereu… doar scris, E prea chinuitoare existența Supusă depărtării de proscris. Mereu distanțe crude mă-ncovoaie, Mereu speranța că te voi vedea, Mereu o așteptare după ploaie Cu soarele lucind în viața mea. Pe sensul interzis din Continuă lectura

Vă cred și vă-nțeleg că tot mai grav vă doare, Că viața tot mai mult s-a transformat în luptă Și locuim de-un timp fără vreo alinare Într-un chenar, figură din realitate ruptă. Și suntem tot mai mulți cei apăsați de boală, Nici nu contează nume, de care maladie, Iar când Continuă lectura

Off…, stranii gânduri mă mai înconjoară La ceas târziu de viață insipidă Când arde nemilos o nouă vară Și mai fierbinte e nisipul din clepsidră. Cumplită ardere în marele cuptor al vieții Scântei fierbinți dansează într-un frenetic vis Fierbinte e și roua plăpând-a dimineții Și totul frige și totul arde…, Continuă lectura

Știi tu oare cât mi-e dor de tine În vara asta pură arzătoare? Nu îmi doresc decât să-ți fie bine Să fii mereu, mereu surâzătoare. Prin tainele fără sfârșit de viață Să strălucești, să-ți împlinești menirea, Să fii femeie soare-n dimineață În timp năvalnic fie-ți strălucirea. Cât despre mine, pot Continuă lectura

Nici azi nu știu să mă exprim prea bine Când gânduri peste gânduri mă strivesc În vara când îmi e atât de dor de tine Și simt, și-ți spun: femeie, te iubesc! Tot cânt iubirea ca o simfonie Pe strune de vioară clandestină Note suave dintr-o melodie Compun mereu dintr-o Continuă lectura

Pierdut în dansul galopului de cal, Ce mă aleargă sprinten, nebunește, Gonesc spre… zori de-amurg sentimental Ce desfătare, file de poveste! Privesc uimit din goană și tresar La orișice zvâcnire cabalină A negrului și mândru armăsar Ce-mi zboară gând și fruntea mea senină. Mă las purtat de libertatea lui, De Continuă lectura

În goana sălbatică, de neoprit, Când timpul își cerne uitarea, Mă pierd adesea în guri de sfârșit Și tot mai slabă-i chemarea. Fantasme ciudate mi-apar dansatoare, Iar mintea valsează haotic, Din umbră memorie tremurătoare Pândește ascunsă, hipnotic. În joc de contururi, adânc nepătruns, Memoria parcă sfidează Un creier speriat, tot Continuă lectura

Ce vară, ce vulcan ne-a împroșcat în față, Arsura unei lave ne-a asuprit destinul Căldura nemiloasă din fiecare dimineață Ne-a tulburat cumplit și ochii și seninul. Plăpânzi, chiar și netrebnici, ne înfruntăm azi soarta Căldurii planetare făcută să ne doară Nu am știut la timp să întredeschidem poarta, Să drămuim Continuă lectura

E trist și-i jale multă în Moldova Căci muzica și-a mai pierdut un ton Spre cer s-a înălțat maestrul Doga Cu Fiara tandră și cu Gramofon. El ce părea că n-are moarte Și că în veci doar valsuri va cânta Azi s-a topit spre zările deșarte Doar muzica răsună-n urma Continuă lectura